Colesterol: care sunt valorile normale?

Acest ghid oferă informații generale și nu înlocuiește sfatul medicului. Intervalele de referință diferă de la un laborator la altul – comparați întotdeauna rezultatul cu intervalul tipărit pe propriul buletin de analize și discutați valorile modificate cu un medic.

Ce înseamnă colesterol – valori normale? Depinde de fracțiunea la care ne uităm. Analiza colesterolului (profilul lipidic) include de obicei colesterolul total, colesterolul LDL („rău”), colesterolul HDL („bun”) și trigliceridele. Colesterolul LDL crescut se depune în timp în pereții arterelor și este una dintre principalele cauze modificabile ale infarctului și ale accidentului vascular cerebral.

Valori sănătoase ale colesterolului la adulți

Valorile de mai jos sunt țintele generale folosite de NHS (serviciul public de sănătate britanic) pentru adulții sănătoși. În România majoritatea laboratoarelor raportează în mg/dL, altele în mmol/L; le prezentăm pe amândouă.

Colesterolul non-HDL este colesterolul total minus HDL. El cuprinde tot colesterolul din particulele care pot bloca arterele și este folosit tot mai des în locul LDL.

LDL colesterol: valorile normale depind de riscul dumneavoastră

Nu există o valoare „normală” a LDL valabilă pentru toată lumea. Ghidurile europene (ESC/EAS) stabilesc ținte LDL cu atât mai mici cu cât riscul cardiovascular este mai mare:

• Risc scăzut: LDL sub 116 mg/dL (3,0 mmol/L)
• Risc moderat: sub 100 mg/dL (2,6 mmol/L)
• Risc înalt (de exemplu diabet cu afectare de organ, boală renală moderată): sub 70 mg/dL (1,8 mmol/L)
• Risc foarte înalt (infarct sau accident vascular cerebral în antecedente, boală vasculară confirmată): sub 55 mg/dL (1,4 mmol/L)

Medicul vă estimează riscul pe baza vârstei, sexului, tensiunii arteriale, fumatului, diabetului, funcției rinichilor și istoricului familial.

Ce cauzează colesterolul mare?

• alimentație bogată în grăsimi saturate, mișcare puțină, kilograme în plus;
• hipercolesterolemia familială – o boală moștenită, sugerată de un colesterol total peste aproximativ 290 mg/dL (7,5 mmol/L) sau un LDL peste 190 mg/dL (4,9 mmol/L), mai ales dacă în familie există boli de inimă apărute devreme;
• o tiroidă care funcționează prea puțin, boli de rinichi sau de ficat, diabetul de tip 2, unele medicamente;
• trigliceridele mari se asociază și cu alcoolul, alimentația bogată în zahăr și diabetul slab controlat.

Cum puteți scădea colesterolul

• înlocuiți grăsimile saturate (carne grasă, unt, smântână, produse de patiserie) cu grăsimi nesaturate (ulei de măsline sau de rapiță, nuci, pește gras);
• mâncați mai multe fibre – ovăz, fasole, linte, legume și fructe;
• faceți mișcare cel puțin 150 de minute pe săptămână, renunțați la fumat și limitați alcoolul;
• dacă schimbarea stilului de viață nu este suficientă sau riscul este mare, medicul vă poate recomanda un medicament, de exemplu o statină.

Când trebuie să mergeți la medic?

Discutați rezultatul cu un medic dacă colesterolul total este peste 290 mg/dL (7,5 mmol/L), LDL peste 190 mg/dL (4,9 mmol/L), trigliceridele peste 885 mg/dL (10 mmol/L), dacă aveți diabet, boli de rinichi sau de inimă ori dacă rude apropiate au avut infarct sau accident vascular cerebral la vârstă tânără.

Surse

• NHS – High cholesterol: nhs.uk
• Mach F et al. 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias. Eur Heart J 2020;41:111–188.
• NICE NG238 – Cardiovascular disease: risk assessment and reduction, including lipid modification (2023): nice.org.uk
• Heart UK – Understanding your cholesterol test results: heartuk.org.uk